Flori de Apartament – Cresterea, Ingrijirea, Soiuri, tot ce trebuie sa stii

“Zambilele struguraş” ( Muscari armeniacum )
Familia: Liliaceae
Aspect: Tufa
Perioada de inflorire: Primavara
Expunere: Plin soare, penumbra
Udare: Medie

“Zambilele struguras” sunt un grup de erbacee toxice din genul de plante Muscari din Eurasia, care produc spici cu flori albastre care seamănă cu nişte struguraşi. Pot fi găsite până la o altitudine de 2000 m.
Bulbii “zambilelor struguras” au un diametru de 2-3 cm, iar frunzele (3-5 la număr) sunt aşezate în formă de rozetă, 0,5-0,8 cm late, 15-20 cm lungi. Tulpina de 10-25 cm este robustă. Florile sunt în număr mare şi sunt în formă de ciorchine. Lungimea lor este de ca. 0,5 cm, sunt de culoare albastru închis (sau mai rar albastru deschis), cu vârful coroanei alb.

Cultivare muscari: usoara. Pentru a se dezvolta corespunzator au nevoie de o drenare corecta a apei, o expunere la soare sau la o usoara penumbra. Se planteaza direct in pamant la inceputul primaverii, adaugnd putin ingrasamant o data pe luna.

Reproducere muscari: Se poate realiza prin bulbi, prin divizarea tufelor si prin seminte, cel mai indicat procedei fiind acela de inmultire prin plantarea bulbilor.

Specii si soiuri: Muscani armeniacum, Muscari botryoides, Muscari comosum, Muscari macrocarpum.

Sunt fericita ca mi-am descoperit acest hobby: florile …. si pentru ca mi-am propus ca in fiecare zi sa descopar ceva nou in legatura cu acesta, astazi am descoperit o noua modalitate de indepartare a monotoniei …
Pornind de la afirmatia lui Platon ca “necesitatea este mama inventiei”, gradinile verticale nu fac altceva decat sa confirme aceasta.
Gradinile verticale, sau, cum li se spune in Franta: “peretii vegetali” reprezinta o solutie interesanta care ne duce cu gandul la gradinile suspendate ale Semiramidei.
Lipsa spatiilor a devenit o mare problema, iar cea a spatiilor verzi cu atat mai mult.
Promotor al gradinilor verticale este botanistul francez Patrick Blanc.
Dupa zeci de ani de cercetare in Centrul National de Cercetari Stiintifice din Paris, combinata cu calatorii de studiu in padurile tropicale thailandeze, Blanc a ajuns la concluzia ca, pentru multe plante, solul nu reprezinta nimic mai mult decat un suport mecanic. Esentiale pentru dezvoltarea plantelor sunt apa, mineralele dizolvate in aceasta precum si lumina si dioxidul de carbon necesare realizarii fotosintezei.
“Peretii vegetali” au ca suport o structura verticala din metal, PVC si pasla. Pasla folosita este una rezistenta la coroziune si care prezinta o capilaritate ridicata ce permite o distributie uniforma a apei. Pe aceasta pasla isi dezvolta plantele radacinile.
Irigarea si fertilizarea plantelor se fac automatizat, incepand cu partea superioara, la fel ca si in cazul ploilor din mediul natural.
Printre speciile recomandate de P. Blanc pentru reusita unui astfel de proiect sunt Araceae, Begonia si Ludisia.

Iata si avantajele oferite de o gradina verticala:
- Creaza efecte vizuale spectaculoase;
- Pe o suprafata orizontala redusa pot creste un mare numar de plante;
- Contribuie semnificativ la imbunatatirea calitatii aerului;
- Regleaza umiditatea si temperatura in cazul gradinilor interioare;
- Poate oferi intimitate atunci cand este folosita ca si gard viu;
- Poate masca o vecinatate cu o priveliste neatractiva;
- Poate constitui un paravan in fata soarelui, pentru a umbri o zona dorita;
- Gradinile verticale asigura o excelenta circulatie a aerului pentru plante;
- Au efecte pozitive asupra moralului si productivitatii angajatilor, in cazul cladirilor de birouri;

Fiecare dintre noi isi poate decora casa si gradina cu o astfel de gradina verticala, cu putin studiu, munca si imaginatie, insa atentie pentru ca unele plante pot fi agresive si invazive, altele pot fi toxice pentru copii sau animalele de casa. Informati-va inainte de a cumpara o planta pentru a afla eventualele inconveniente!

Unele flori de apartament sunt usor de intretinut. Cu putina atentie din partea noastra ele vor creste armonios si vor schimba aerul si infatisarea casei.

Care sunt florile de interior care se intretin cel mai usor ?

Cast Iron Plant (Aspidistra Elatior)

Cast Iron Plant - aspidistra elatior

Creste intr-un manunchi, in cele mai rele conditii, chiar si in aer liber, in umbra profunda. Prefera lumina scazuta. Are capacitatea de a rezista chiar si la temperaturi extreme indiferent daca este sau nu udata regulat.

Florile sale apar la suprafata solului si uneori pot fi insesizabile deoarece sunt ascunse de frunzis si au o culoare bruna spre violet. Pentru a se dezvolta are nevoie de tim, iar la maturitate atinge pana la 2 metri lungime.

Christmas Cactus (Zygocactus sau Schlumbergera)

christmas cactus

Aceasta planta infloreste la inceputul iernii si cele mai frumoase flori ale sale apar atunci cand este ignorata si neingrijita cu mare atentie. Se dezvolta si fara prea multa lumina, insa preferabil ar fi sa primeasca lumina din belsug. Florile plantei au o culoare rosie spre roz, iar taierea se face de regula la doua sau trei saptamani.

Dragon Tree (Dracaena Marginata) si Lucky Bamboo (Dracaena Sanderian)

Aceste plante cresc cel mai bine in lumina puternica, insa tolereaza bine si spatiile luminate modest. Marginile frunzelor sale inguste au o culoare purpurie.

Chiar daca se ofileste, Dracaena va reinflori primavara si frunzele ei vor redeveni verzi chiar daca au capatat o culoare maronie. Lucky Bamboo este adesea crescut in apa, dar o data ce i s-au format radacinile se dezvolta mai bine plantat in sol.

Mother-in-law’s tongue, Snake Plant sau Bird’s-Nest Plant (Sansevieria)

Denumirea de Mother-in-law’s tongue (limba soacrei) vine de la frunzele lungi si ascutite ce raman mereu intr-o pozitie ferma.

In functie de umiditatea din mediul in care traieste, in timpul anotimpului rece sunt necesare de la una pana la doua udari. Formele pestrite ale acestei plante au nevoie de mai multa lumina pentru a creaste armonios. Exista si o specie pitica a plantei ce poarta numele de Sansevieria Trifasciata Hahnii sau Bird’s-Nest.

Pothos (Epipremnum)

Este vazuta ca fiind planta ce se ingrijeste cu cel mai mic efort. Frunzele sale pot fi tinute in apa, iar apoi pentru a crea mai multe plante acestea pot fi plantate in ghivece. Este toleranta cu toate tipurile de conditii de iluminare, ea traind foarte bine chiar si cu lumina artificiala de birou.

Spider Plant (Chlorophytum Comosum)

Planta paianjenului

Este foarte toleranta la neglijare, fiind capabila sa prospere in aproape orice mediu. Creste la lumina puternica indirecta, tolereaza lumina puternica a soarelui, insa tinuta in bataia razelor acestuia prea mult frunzele plantei se vor usca.

Spider Plant (planta paianjen) are frunzele lungi si inguste, de culoare verde, galben sau alb. Are mai multe tulpini lungi, subtiri si florile sunt mici si albe.

Plantele de interior aduc buna dispozitie si sanatate in case si apartamente, ele avand totodata si rol decorativ.

Putem amenaja nu numai o gradina de flori in apartament ci si o gradina de zarzavaturi, in filmul de mai sus vedeti cum puteti face acest lucru. Succes!

Alegerea ghivecelor si vaselor potrivite pentru cultivarea florilor de apartament este foarte importanta pentru o dezvoltare armonioasa a acestora. Cultura in ghivece ridica o serie de constrangeri pentru flori, legate de limitarea volumului de amestec de pamant pus la dispozitia radacinilor.

Ghivece flori de apartament

Pentru cultura florilor de apartament se folosesc vase intr-o gama diversificata de forme, marimi si materiale.
Recipientele utilizate la cultura plantelor de apartament trebuie sa corespunda unor particularitati legate de dezvoltarea armonioasa intre partile aeriene si radacinile plantelor si anume:
-sa permita inmagazinarea unor cantitati mari de apa si sa fie suficient de aerisite;
-sa permita evacuarea excesului de apa, prin folosirea de amestecuri de pamant poroase si a unui drenaj corespunzator.

Forma si volumul vasului au o mare importanta, iar aceste doua elemente trebuie alese tinand cont de gradul de dezvoltare al plantelor.

Capacitatea de retinere a apei depinde de raportul dintre inaltimea si diametrul vasului. Retinerea apei va fi cu atat mai redusa cu cat raportul inaltime-diametru este mai mare. In general, acest raport este de 1:1. Marimea ghiveciului influenteaza gradul de tasare al amestecului de pamant, tasarea fiind mai redusa in ghivecele cu volum mai redus.
Materialele din care sunt confectionate ghivecele sunt lutul ars si plasticul.

Ghivecele din lut ars sunt foarte indicate pentru plante, asigurand o buna aerisire la nivelul radacinilor. Totusi, acestea au unele inconveniente: pierderi mari prin spargere, curatire greoaie, dezvoltarea algelor pe peretii exteriori, racirea ghiveciului si a apei ca urmare a evaporarii apei prin peretele exterior.


Ghivecele din material plastic sunt mai usoare, au culori mai diverse si sunt mult mai rezistente la transport. Un inconvenient constant este lipsa de porozitate, ceea ce determina retinerea in exces a apei si putrezirea radacinilor.

Toate ghivecele, indiferent din ce materiale sunt confectionate, trebuie sa aiba orificii de circa 1 cm diametru, pentru scurgerea surplusului de apa dupa udare.
In holurile mari, inalte , se utilizeaza vase de tip masca, ce sunt confectionate din plastic, ceramica, lemn, metal, si au un rol pur decorativ. In ele se introduc ghivecele cu plante, asezate de regula pe un strat de pietris.

Marea majoritate a plantelor de apartament se inmultesc pe cale asexuata (vegetativa) – prin butasire, divizarea (despartirea) tufei, drajoni, stoloni, muguri adventivi, marcotaj, altoire.

Dizivarea (despartirea) tufelor
Este o metoda de inmultire vegetativa a plantelor care formeaza lastari si consta in divizarea tufelor in mai multe fragmente si separarea acestora, fiecare tufa avans tulpina sau rozeta de frunze si radacini.
Planta separata se pune in amestec de pamant si, in sonditii corespunzatoare, incepe sa creasca si sa se dezvolte armonios. Perioada ideala pentru efectuarea despartirii tufelor este primavara, cand plantele isi reiau cresterea, iar in cazul plantelor cu flori, operatiunea se efectueaza la sfarsitul infloririi.
Exemple de plante care se inmultesc prin divizare sunt plante grase suculente (aloe, eseveria, cactusii, etc.), majoritatea bromeliaceelor, violeta africana, ferigile, asparagus, difenbachia, sanseveria, anthurium, clorophytum, etc.
Unele plante sunt usor de didivzat doar cu mana (violeta africana), la altele radacinile sunt incalcite, provenind dintr-o tulpina semilemnoasa sau dintr-un rizom care a emis lastari pe toata lungimea. In acest caz, se utilizeaza un cutit sau briceag, bine ascutit si se taie radacinile carnoase intre portiunile ce se vor desparti. Frunzele ingalbenite sau deteriorate, radacinile vatamate, rupte in timpul divizarii se taie. Plantele astfel pregatite se introduc in ghivece in amestec de pamant, se uda bine, pentru ca radacinile sa se fixeze in pamant. Se evita stagnarea apei si nu se expun plantele la lumina intensa.

Flori de Apartament

Drajonarea
Este o metoda de multiplicare practicata la unele specii ca agave, bromeliacee, palmieri. Drajonii sunt lastari prelevati din muguri de pe radacina, bine dezvoltati si cu radacini, care se desprind de planta-mama si se planteaza, individual, in ghivece. Perioada optima de inmultire prin drajoni este primavara, dar se poate efectua in tot cursul anului.

Inmultirea prin stoloni
Se practica la unele plante flexibile, taratoare, care poarta la extremitatile lor rozete de frunze ce dezvolta treptat radacini.
Acestea se detaseaza usor de plantele-mama si se pun in ghivece, intr-un amestec usor, din turba, mranita si nisip. In cazul in care plantele nu au radacini, se pun la inradacinat ca si butasii sau se lasa legate de planta-mama prin stoloni, 2-3 saptamani.

Inmultirea prin muguri adventivi
Unele specii floricole au capacitatea de a forma plantute mici, din mugurii adventivi situati pe pendunculi florali (de exemplu, Bryphyllum tubiflorum), pe marginea limbului foliar (Bryophyllum daigremontianum) sau pe nervura mediana (Bryophyllum viviparum). Mugurii se desprind de planta-mama, se pun in amestec de pamant si in scurt timp formeaza noi plantute.

Marcotajul
Este o metoda mai putin folositapentru inmultirea plantelor de interior.
Se aplica la plantele ale caror tulpini, puse in contact cu pamantul, au capacitatea de a emite radacini, se aplica la plantele ai caror butasi inradacineaza mai greu si la cele degarnisite de frunze la baza.
Marcotajul seamana cu butasirea, dar se deosebeste prin faptul ca marcotarea ramane atasata de planta-mama. Aceasta se separa de planta-mama numai dupa inradacinare. Plantele pot fi inmultite prin doua tipuri de marcotaj: marcotajul terestru si marcotajul aerian.
Marcotajul terestru se aplica plantelor verzi, cu tulpini flexibile, taratoare (iedera, plectrantus, ficus repens, filodendron, pothos, etc.) sau anthurium, prin musuroirea bazei tuplinii.Se alege o tulpina tanara, se pregateste ghiveciul cu amestecul de pamant, se curbeaza, se fixeaza si se ingroapa tulpina in pamant.
Pentru a usura inradacinarea, la plantele cu tulpini mai groase se efectueaza incizii pe partea inferioara. Extremitatea tulpinii care iese in exteriorul ghiveciului se paliseaza vertical pe un tutore.
Se uda cu regularitate si se detaseaza marcota de planta-mama, numai dupa aparitia noilor frunze si muguri.
Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatiirigide, lignificate, ca: ficus, dracena, croton, aralia, leandru, care nu pot fi curbate.
Metoda este folosita mai mult pentru recuperarea sau regenerarea unor plante degarnisite de frunze. Marcota se efectueaza intre internodii, sub frunze, cu o lama sau cu un briceag ascutit, crestand oblic tulpina si efectuand o incizie circulara.
Incizia nu trebuie facuta prea adanc, iar scurgerile de latex de la ficus, de exemplu, se opresc cu apa calduta.
Crestatura se mentine deschisa prin inserarea unei pene (de exemplu, un bat de chibrit), pentru ca tesuturile sa nu se sudeze. Se fixeaza un manson din plastic, umplut cu turba umeda sau muschi de jur imprejurul tulpinii. Mansonul se inchide deasupra si sub crastatura. Se uda cu regularitate turba si dupa circa o luna sau o luna si jumatate, in manson apar radacini. Tulpina marcotata este taiata sub radacini si se pune in alt ghiveci.
Operatiunea se poate efectua cu succes din aprilie pana in iulie.

Altoirea
Se practica la unele specii de cactusi (echinopsis, ericereus) si consta in alipirea unei portiuni de tulpina pe o planta iaradacinata (portaltoi).
Se taie orizontal, cu o lama de ras, tulpina portaltoiului, la 10-12 cm de la baza. Se recolteaza altoiul (excrescenta sau partea terminala a tulpinii) si se pune pe portaltoi, avand grija ca partile sa se suprapuna perfect. Se asigura alipirea cu ajutorul unui elastic, trecut pe sub ghiveci si deasupra altoiului. Fuziunea dintre altoi si portaltoi se produce in cateva saptamani.